Bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza principală a deceselor în Republica Moldova, constituind 58,5% din mortalitatea totală în a. 2019. Rata mortalităţii generale prin BCV este aproape de două ori mai mare în Republica Moldova decât în Regiunea Europeană.

Morbiditatea prin BCV ocupă locul cinci în ierarhia bolilor înregistrate în țară pe parcursul anului 2019, iar dizabilitatea cardiovasculară deţine constant rata de 20,2% din numărul total de persoane cu dizabilități pe cauza de boală. Rata mortalității generale prin BCV este mare atât printre bărbați, cât și printre femei, însă rata mortalității prin BCV la vârsta aptă de muncă la bărbați este mai mare decât la femei.

Cauzele dezvoltării bolilor cardiovasculare sunt asociate cu factori de risc comportamentali, precum :
consumul de tutun
alimentaţia nesănătoasă
abuzul de alcool
inactivitatea fizică
dar și cu factori de risc metabolici, cum ar fi :
tensiunea arterială înaltă
nivelul crescut al colesterolului seric
glicemia crescută
obezitatea
alături de factori de risc nemodificabili, cum ar fi :
vârsta
sexul și predispoziția genetică
De asemenea, expunerea pe termen lung la nivel ridicat de poluare a aerului cu particule în suspensie PM2,5 crește substanțial riscul de boli cardiovasculare.

Mediul în care trăim, muncim sau ne distrăm poate avea o influență importantă asupra abilității noastre de a lua o decizie corectă pentru sănătatea inimii – îndeosebi mediul urban, care ne modifică stilul de viață și alimentația.

În timpul pandemiei COVID-19, persoanele cu boli cardiovasculare se confruntă cu o dublă amenințare: în primul rând, sunt mai vulnerabile și susceptibile la noul coronavirus, sunt expuși unui risc mai mare de îmbolnăvire cu evoluție gravă și deces, în al doilea rând, din cauza restricțiilor legate de răspândirea infecției sunt limitate serviciile de asistență medicală, fiind expuși riscului de acutizare a bolii.

Mesajele principale de comunicare în cadrul Zilei Mondiale a Inimii – 2020 sunt :
Reduceți consumul de băuturi ce conțin zahăr, optați pentru apa potabilă sigură sau sucuri proaspete neîndulcite;
Înlocuiți deserturile și dulciurile comercializate prin fructe proaspete sau deserturi preparate acasă din fructe cu un conținut redus de zahăr și grăsimi;
Consumați cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi în stare proaspătă, congelate, conservate sau uscate;
Reduceți consumul de alcool;
Reduceți consumul de sare până la 5 g pe zi;
Limitați alimentele procesate care sunt deseori bogate în sare, zahăr și grăsimi trans.
Folosiți inima pentru a deveni mai activi.
Faceți zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 30 minute de activitate fizică intensă: jocul, mersul pe jos, treburile casnice, dansul – toate contează!
Fiți mai activ în fiecare zi – ridicați scările, mergeți pe jos sau cu bicicleta în loc să conduceți;
Rămâneți în formă, atunci când stați acasă în autoizolare sau carantină – puteți participa la cursuri de exerciții virtuale și antrenamente pentru întreaga familie. Puteți descărca pe telefonul mobil o aplicație de exerciții fizice sau să utilizați un pedometru pentru a vă urmări progresul și determina individual necesarul de activitate fizică pe zi.
Renunțați la orice tip de produse ce conțin tutun, dacă sunteți fumător – este cel mai bun lucru pe care îl faceți pentru a îmbunătăți sănătatea inimii. În termen de 2 ani de la renunțare, riscul bolilor coronariene este substanțial redus;
Evitați să vă aflați în preajma celor care fumează. Expunerea la fumatul pasiv este, de asemenea, o cauză a bolilor de inimă la nefumători;
Solicitați susținere și ajutor de la specialiști pentru a renunța la fumat;
Educați copii și tinerii pentru o viață fără tutu. Important de menționat că nu există produse din tutun mai puțin dăunătoare;
Orice tip de produse ce conțin tutun (electronice, care nu ard, etc.) afectează sănătatea, inclusiv sănătatea inimii.