Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene anul curent se va desfășura sub genericul „Antimicrobienele: administrați cu grijă”.

Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții nu răspund la medicamente, ceea ce face dificilă tratarea infecțiilor frecvente și crește riscul de răspândire a bolilor, a bolilor grave și a decesului.

Principalii factori ai rezistenței antimicrobiene includ:
Utilizarea necorespunzătoare și utilizarea excesivă a antimicrobienilor la oameni, animale și plante - Practicile de prescriere medicală și nerespectarea tratamentului de către pacient contribuie la dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene. De exemplu, antibioticele ucid bacteriile, dar nu pot ucide virușii în maladiile precum răcelile și gripa. Adesea sunt prescrise incorect pentru aceste boli sau luate fără o supraveghere medicală adecvată. Antibioticele sunt, de asemenea, utilizate în mod obișnuit la animale de fermă și agricultură.
Lipsa accesului la apă de calitate, sanitație și igienă (WASH) atât pentru oameni, cât și pentru animale - Lipsa de apă de calitate și sanitație în instituțiile medico sanitare, ferme și mediul comunitar, prevenirea și controlul inadecvat al infecțiilor favorizează apariția și răspândirea rezistenței la antimicrobiene.

Rezistența la antimicrobiene reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa sănătății publice. Anual, decesul a 700 mii de persoane la nivel global este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. Povara pe care o reprezintă infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice este comparabilă cu povara pe care o reprezintă gripa, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc.

Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa sănătății publice. Anual, 700.000 de persoane decedează, la nivel global, din cauza infecțiilor cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice. Povara pe care o reprezintă infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice este comparabilă cu povara pe care o reprezintă gripa, tuberculoza și HIV/SIDA, luate împreună.

În același timp, în lipsa antibioticelor, nu ar fi posibilă realizarea unor intervenții vitale, precum transplanturile de organe, chimioterapia la pacienții cu cancer, terapia intensivă în unele cazuri severe, precum și tratamentul bolilor bacteriene, ceea ce impune utilizarea rațională a acestor preparate, pentru a preveni fenomenul rezistenței la antimicrobiene.

Regulile privind administrarea corectă a antibioticelor::
Utilizați antibioticele numai la prescrierea medicului;
Nu cereți antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveți nevoie de ele;
Întotdeauna urmați sfatul medicului atunci când utilizați antibioticele;
Nu folosiți antibioticele rămase în urma unui alt tratament;
Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă pe mâini, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave și vaccinarea la timp.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale