Ziua Mondială a Prevenirii Suicidului a fost instituită în 2003 de Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ziua de 10 septembrie în fiecare an concentrează atenția asupra problemei, reduce stigmatizarea și crește gradul de conștientizare în rândul organizațiilor, guvernului și publicului, oferind un mesaj singular că suicidul poate fi prevenit.
„Să insuflăm speranță prin acțiunile noastre” este tema trienală pentru Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului din 2021 - 2023. Această temă ne aduce aminte că există o alternativă la suicid și își propune să inspire încredere și speranță.
Creând speranță prin acțiune, putem semnala persoanelor care se confruntă cu gânduri suicidale că există speranță și că ne pasă și dorim să-i sprijinim. De asemenea, sugerează că acțiunile noastre, indiferent cât de mari sau mici sunt, pot oferi speranță celor care se luptă. În cele din urmă, evidențiază importanța stabilirii prevenirii suicidului ca o agendă prioritară de sănătate publică de către țări, în special acolo unde accesul la serviciile de sănătate mintală și disponibilitatea intervențiilor bazate pe dovezi sunt reduse. Pornind de la această temă și distribuind acest mesaj pe parcursul celor trei ani, poate fi imaginată o lume în care suicidul nu este atât de răspândit.
Cu toții putem juca un rol în sprijinirea celor care se confruntă cu o criză suicidală sau a celor îndoliați, fie ca membru al societății, ca copil, ca părinte, ca prieten, ca coleg sau ca persoană cu experiență trăită. Cu toții putem încuraja înțelegerea problemei, să ajungem la oameni care se luptă și să ne împărtășim experiențele. Cu toții putem crea speranță prin acțiune și putem fi lumina.
Suicidul rămâne una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, conform ultimelor estimări ale OMS. În 2019, peste 700 000 de oameni s-au sinucis: unul din 100 de decese, ceea ce a determinat OMS să elaboreze noi ghiduri pentru a ajuta țările să îmbunătățească prevenirea suicidului și îngrijirea.
În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, suicidul a fost a patra cauză de deces după accidentul rutier, tuberculoză și violența interpersonală. Ratele variază între țări, regiuni și între bărbați și femei.
În Republica Moldova în 2020 au fost înregistrate 487 cazuri de suicid comparativ cu 467 în 2019. Printre copiii cu vârsta de până la 18 ani, 11 cazuri au fost înregistrate în 2020 comparativ cu 9 cazuri în 2019.
Suicidul are loc impulsiv în momente de criză, cu o defecțiune a capacității de a face față stresului vieții, problemele financiare, ruperea relațiilor sau durerea și bolile cronice.
În plus, trăirea unui conflict, dezastru, violență, abuz sau pierdere, un sentiment de izolare sunt puternic asociate cu comportamentul suicidal. Ratele de suicid sunt, de asemenea, ridicate în rândul grupurilor vulnerabile care suferă discriminare, cum ar fi refugiații și migranții, popoarele indigene, prizonierii. De departe, cel mai puternic factor de risc pentru suicid este o tentativă anterioară de suicid.
Suicidul poate fi prevenit. Există o serie de măsuri care pot fi luate la nivel de populație, subpopulație și individual pentru a preveni suicidul și tentativele de suicid. OMS recomandă următoarele intervenții cheie eficiente bazate pe dovezi pentru prevenirea suicidul
limitarea accesului la mijloacele de suicid (de exemplu, pesticide, arme de foc, anumite medicamente);
interacționarea cu mass-media pentru raportarea responsabilă a suicidului;
promovarea abilităților socio-emoționale de viață la adolescenți;
identificarea, evaluarea, gestionarea și urmărirea persoanei afectate de comportamente suicidale.
Acestea trebuie să meargă mână în mână cu următorii piloni de bază: analiza situației, colaborarea multisectorială, creșterea gradului de conștientizare, consolidarea capacităților, finanțarea, supravegherea, monitorizarea și evaluarea suicidului.
Eforturile de prevenire a suicidului necesită coordonare și colaborare între mai multe sectoare ale societății, inclusiv sectorul sănătății și alte sectoare precum educația, munca, agricultura, afaceri, justiția, dreptul, politica și mass-media. Aceste eforturi trebuie să fie cuprinzătoare și integrate, deoarece nici o abordare singură nu poate avea un impact asupra unei probleme atât de complexe precum suicidul.
Stigmatul, în special tulburările mintale și suicidul, înseamnă că mulți oameni care se gândesc să-și ia viața sau care au încercat să se sinucidă nu caută ajutor și, prin urmare, nu primesc ajutorul de care au nevoie. Prevenirea suicidului nu a fost abordată în mod adecvat din cauza lipsei de conștientizare a suicidului ca fiind o problemă majoră de sănătate publică și a tabuului în multe societăți de a o discuta deschis. Până în prezent, doar câteva țări au inclus prevenirea suicidului printre prioritățile lor de sănătate și doar 38 de țări raportează că au o strategie națională de prevenire a suicidului.
Creșterea gradului de conștientizare a comunității și eliminarea tabuului este importantă pentru ca țările să facă progrese în prevenirea suicidului.
Suicidul ne poate afecta pe fiecare dintre noi. Fiecare suicid este devastator și are un impact profund asupra celor din jur. Cu toate acestea, prin creșterea gradului de conștientizare, reducerea stigmatizării în jurul suicidului și încurajarea acțiunii bine informate, putem reduce cazurile de suicid în întreaga lume.
Luați-vă timp pentru a contacta pe cineva din comunitatea dvs. - un membru al familiei, un prieten, un coleg sau chiar o persoană străină. Acesta ar putea schimba cursul vieții unei persoane.
Aveți grijă de cei care nu fac față. Semnele de avertizare ale suicidului includ: deznădejde, furie, căutarea răzbunării, acționarea nechibzuită sau implicarea în activități riscante - aparent fără a sta pe gânduri, senzația de capcană ca și cum nu există nici o ieșire, consum excesiv de alcool sau droguri, retragerea de la prieteni, familie și societate, anxietate, agitație, incapacitatea de a dormi sau dormi tot timpul și schimbări dramatice de dispoziție.
Nu trebuie să aveți toate răspunsurile. Oamenii sunt adesea reticenți în a interveni, din mai multe motive, inclusiv teama de a nu ști ce să spună. Este important de reținut, nu există o formulă specifică. Persoanele aflate în dificultate nu caută adesea sfaturi specifice. Empatia, compasiunea, preocuparea reală, cunoașterea resurselor și dorința de a ajuta sunt cheia pentru prevenirea unei tragedii. Persoanele care au supraviețuit unei tentative de suicid au multe de învățat despre modul în care cuvintele și acțiunile altora pot fi importante, iar cei care au trecut printr-un episod de gândire suicidală severă spun adesea că nu au căutat un sfat specific, dar că compasiunea și empatia din partea celorlalți au ajutat să-i îndrepte spre recuperare.
Nu vă fie teamă să întrebați pe cineva dacă au gânduri de suicid Un alt factor care împiedică indivizii să intervină este grija de a înrăutăți situația. Această ezitare este de înțeles, deoarece suicidul este o problemă dificil de abordat, însoțită de un mit care sugerează, că vorbirea despre aceasta poate instiga persoanele vulnerabile să contemple ideea sau să declanșeze actul. Dovezile sugerează că nu este cazul. Oferta de sprijin și o ureche care ascultă au mai multe șanse să reducă suferința, decât să o exacerbeze. Urechea care ascultă cu compasiune, empatie și lipsă de judecată poate ajuta la restabilirea speranței. Puteți să vă întâlniți cu ei, să-i întrebați cum se descurcă și să-i încurajați să-și spună istoria. Acest mic gest poate oferi speranță.
Este incurajată adresarea către specialist. Persoanele se pot adresa în primul rând medicului de familie, care îi va sugera la ce specialist trebuie să meargă pentru un consult mai avansat. De regulă, aceștia sunt psihologii sau psihoterapeuții, care se găsesc atât în Centrele comunitare de Sănătate Mentală, cât și în cabinetele private.
Concomitent administrația IMSP AMT Ciocana aduce la cunoștință că în incinta Centrului Medicilor de Familie nr.9, str.Uzinelor 23, este amplasat Centrul de Sănătate Mintală Ciocana , și reprezintă un serviciu comunitar destinat persoanelor cu tulburări psihice și retard mintal, cît și familiilor lor. Activitățile Centrului sunt axate spre depistarea precoce a maladiilor mintale, reabilitarea psihosocială si resocializarea persoanelor cu dizabilitați mintale.
Ministerul Sănătății al Republicii Moldova
