Pe 7 aprilie 2023, de Ziua Mondială a Sănătății, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își va sărbători cea de-a 75-a aniversare . În 1948, țările lumii s-au unit și au înființat OMS pentru a promova sănătatea, a menține lumea în siguranță și a-i ajuta pe cei vulnerabili, astfel încât toată lumea, de oriunde, să poată atinge cel mai înalt nivel de sănătate și bunăstare.
Tema Ziua Mondială a Sănătății 2023 este Sănătate pentru toți. Eradicarea variolei, consolidarea sistemelor de sănătate, controlul tutunului, programele de imunizare, controlul bolilor infecțioase, îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate esențiale – lista extinsă a realizărilor OMS de-a lungul anilor a avut un impact profund asupra sănătății oamenilor din întreaga lume. Prin urmare, obiectivul de a atinge Sănătatea pentru toți rămâne la fel de important astăzi, ca acum 75 de ani.
În ultimele decenii, OMS a fost în prima linie în toate urgențele majore de sănătate: de la holeră și ebola la gripa aviară (H5N1), SARS și pandemia COVID-19. De fiecare dată, rolul unic de convocare al OMS, expertiza tehnică și parteneriatele sunt activate pentru a răspunde rapid, deplasând oamenii, resursele și proviziile acolo unde sunt cele mai necesare.
OMS joacă un rol adesea invizibil în negocierea serviciilor umanitare și de sănătate în timpul războaielor și conflictelor. Începând cu anii 1980, OMS a implementat proiecte „Sănătatea ca punte pentru pace” în Africa, Asia, Europa și America Latină, furnizând intervenții umanitare în situații de conflict. În 2019, OMS a lansat un program Global Health for Peace pentru a accelera promovarea asistenței medicale în zonele de conflict, abordând barierele care stau la baza păcii.
OMS joacă un rol în furnizarea de vaccinuri pentru prevenirea bolilor. Acum avem vaccinuri care ne protejează de peste 20 de boli care pun viața în pericol, ajutând oamenii de toate vârstele să trăiască o viață mai lungă și mai sănătoasă. Imunizarea previne în prezent 3,5-5 milioane de decese în fiecare an prin tetanos, pertussis, gripă și rujeolă. În 2021, a fost introdus un nou vaccin împotriva malariei – primul împotriva unui parazit – cu promisiunea de a salva mii de vieți tineri în fiecare an.
Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare pentru sănătate cu care se confruntă omenirea în prezent. Are un impact asupra calității aerului, apei potabile, aprovizionării cu alimente, salubrității, adăposturilor și a mediului în ansamblu. OMS a fost în fruntea abordării riscurilor tot mai mari ale provocărilor de sănătate legate de schimbarea climei, stabilind un Program de sănătate și schimbări climatice în anii 1990.
Programul sprijină țările în dezvoltarea planurilor de acțiune cuprinzătoare pentru a aborda efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, construind sisteme și instalații de sănătate mai rezistente, fără emisii de carbon și mai durabile. În 2021, OMS a lansat Alianța pentru acțiune transformatoare asupra climei și sănătății (ATACH) pentru a construi sisteme de sănătate durabile și să promoveze integrarea schimbărilor climatice și sănătatea în planurile naționale, regionale și globale.
O altă mare realizare de sănătate publică din ultimele decenii e legat de sănătatea femeilor și copiilor . Din a.2000 până în prezent, mortalitatea în rândul copiilor sub cinci ani și al mamelor însărcinate s-a înjumătățit – progres impresionant în protejarea sănătății celor mai vulnerabili.
Preocupări mai stringente, cum ar fi sănătatea mintală, obezitatea, impactul COVID-19 abordează provocări din ce în ce mai mari care necesită soluții și forțe noi. Realizările în domeniul sănătății publice au fost posibile datorită eforturilor neobosite ale generațiilor de lucrătorilor din sănătate din întreaga lume.
Să te bucuri de sănătate bună înseamnă nu doar să trăiești fără boală, ci și să atingi o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă. OMS a lucrat pentru a proteja oamenii de riscurile cheie care duc la boli cronice netransmisibile, cum ar fi consumul de tutun, inactivitatea fizică, consumul nociv de alcool și dietele nesănătoase. Aceste riscuri duc la boli și afecțiuni precum diabet, cancer, accident vascular cerebral și traume și suferințe asociate, reprezentând 74% din toate decesele la nivel mondial.
“Sănătate pentru toți” prevede că toți oamenii au o sănătate bună pentru o viață împlinită într-o lume pașnică, prosperă și durabilă.
Dreptul la sănătate este un drept fundamental al omului. Toată lumea trebuie să aibă acces la serviciile de sănătate de care au nevoie când și unde au nevoie de ele, fără dificultăți financiare. 30% din populația globală nu are acces la serviciile de sănătate esențiale.
Aproape două miliarde de oameni se confruntă cu cheltuieli de sănătate catastrofale sau sărăcitoare, cu inegalități semnificative care îi afectează pe cei din mediile cele mai vulnerabile. Acoperirea universală de sănătate oferă protecție financiară și acces la servicii esențiale de calitate, scoate oamenii din sărăcie, promovează bunăstarea familiilor și comunităților, protejează împotriva crizelor de sănătate publică.
Pentru a face din sănătatea pentru toți o realitate, avem nevoie de: indivizi și comunități care au acces la servicii de sănătate de înaltă calitate, astfel încât să poată avea grijă de propria lor sănătate și de cea a familiilor lor; lucrători din domeniul sănătății calificați care oferă îngrijiri de calitate, centrate pe oameni; și factorii de decizie politică angajați să investească în acoperirea universală a sănătății.
Dovezile arată că sistemele de sănătate bazate pe o abordare a asistenței medicale primare este cea mai eficientă și mai rentabilă modalitate de a aduce serviciile pentru sănătate și bunăstare mai aproape de oameni.
COVID-19 și alte urgențe de sănătate, suprapunerea crizelor umanitare și climatice, constrângerile economice și războiul, au făcut călătoria fiecărei țări către Sănătatea Pentru Toți mai urgentă. Acum este momentul ca liderii să ia măsuri pentru a-și îndeplini angajamentele privind acoperirea universală a sănătății.
