IMSP Asociația Medicală Teritorială Ciocana informează populația cu privire la cazurile de infecție cu hantavirus raportate în regiunea europeană, cauzate de tulpina Andes. Au fost notificate 11 cazuri de infecție de Hantavirus cu tulpina Andes și trei decese. Toate aceste cazuri având legătură cu vasul de croazieră Hondius.
Hantavirusurile reprezintă virusuri zoonotice transmise omului predominant prin contactul cu rozătoare infectate sau cu excrețiile acestora (urină, fecale, salivă). Rezervorul natural al virusului îl constituie diferite specii de rozătoare sălbatice, iar transmiterea la om are loc cel mai frecvent prin inhalarea aerosolilor contaminați generați în timpul activităților de curățenie, manipulării materialelor contaminate, activităților agricole sau forestiere ori prin expunerea în spații închise și insuficient ventilate. Transmiterea interumană este considerată rară pentru tulpinile de hantavirusuri circulante în Europa, riscul principal fiind asociat expunerii la rozătoare infectate și mediile contaminate.
Infecția începe cu o fază prodromală caracterizată prin simptome nespecifice, inclusiv febră, cefalee, mialgie, oboseală și manifestări gastrointestinale precum greață, vărsături, dureri abdominale și diaree.
Această fază este urmată de progresie bruscă către faza cardiopulmonară, marcată de dificultăți de respirație care se agravează rapid, tuse, hipoxie, infiltrate pulmonare și instabilitate hemodinamică. Evoluția clinică se poate agrava rapid în decurs de ore până la zile.
Ratele de mortalitate pentru tulpina Andes variază între 20% și 35% și pot fi chiar mai ridicate în context epidemic. În prezent, nu există un tratament antiviral specific cu eficacitate demonstrată pentru infecția cu hantavirus, iar managementul cazurilor se bazează pe tratament simptomatic și monitorizare medicală intensivă, care pot contribui la creșterea șanselor de supraviețuire.
Conform datelor epidemiologice disponibile, majoritatea cazurilor sunt asociate cu expunerea profesională sau accidentală la medii contaminate de rozătoare, fiind considerate grupuri de risc:
lucrătorii agricoli și forestieri;
personalul implicat în activități de salubrizare;
persoanele care desfășoară activități în depozite, subsoluri sau construcții abandonate;
personalul silvic și veterinar;
persoanele expuse în timpul activităților recreative în zone rurale sau forestiere.
evitarea contactului direct cu rozătoarele vii sau moarte și cu excrețiile acestora;
menținerea igienei spațiilor de locuit, depozitare și a anexelor gospodărești;
aerisirea spațiilor închise înainte de efectuarea curățeniei;
utilizarea mănușilor și măștilor de protecție în timpul curățării spațiilor posibil contaminate;
evitarea măturării uscate sau aspirării excrementelor de rozătoare fără umezire și dezinfecție prealabilă;
păstrarea produselor alimentare și a apei în recipiente închise și protejate de accesul rozătoarelor;
evacuarea corespunzătoare a deșeurilor menajere și menținerea salubrizării teritoriilor;
efectuarea măsurilor regulate de deratizare în spațiile locative și obiectivele cu risc epidemiologic.
