În anul curent, Ziua Mondială de combatere a malariei derulează la a 13-ea ediție, după ce a fost instituită de către statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în anul 2007. Ziua mondială de combatere a malariei marchează efortul mondial pentru a spori gradul de conștientizare a malariei și a fondurilor pentru tratarea și prevenirea acestei maladii. Această zi este un prilej pentru a evidenția necesitatea unei mai bune intervenții politice în controlul și prevenirea malariei. Ziua marchează, de asemenea, realizările mari în lupta împotriva malariei.
Malaria, boală care poate fi prevenită şi tratată, continuă să aibă un impact devastator asupra sănătății şi bunăstării oamenilor din întreaga lume. Deși în ultimul deceniu au fost înregistrate progrese vizibile, la nivel global, această maladie rămâne a fi o provocare semnificativă. Aproximativ 3,2 miliarde de oameni - aproape jumătate din populația lumii - sunt expuse riscului de malarie. În fiecare an sunt raportate peste 200 de milioane de cazuri noi de boală; la fiecare două minute un copil moare de malarie. Milioane de oameni încă nu au acces la serviciile necesare pentru a preveni și trata această boală.
Grație eforturilor întreprinse în cadrul programelor globale, în perioada anilor 2010 – 2015 s-a redus rata de incidenţă prin malarie la nivel global cu 21%. Progresul înregistrat a fost posibil datorită difuzării pe scară largă a instrumentelor eficiente pentru prevenirea și tratamentul malariei, cum ar fi plasele de țânțari tratate cu insecticide, testele de diagnosticare și medicamentele împotriva malariei. Dar incidența malariei rămâne a fi inacceptabil de ridicată.
Strategia Tehnică Globală a OMS pentru controlul malariei 2016-2030, adoptată de Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2015, oferă un cadru tehnic pentru toate țările endemice pentru malarie. Ea este menită să ghideze programele regionale și naționale și a le oferi sprijin în activitatea lor în ceea ce privește controlul și eliminarea malariei. Această strategie stabilește obiective globale ambițioase, dar realizabile, inclusiv:
Conform Raportului anual 2018 privind malaria, pentru al doilea an consecutiv, declinul constant al numărului de cazuri de malarie din lume a stagnat: se estimează că în a. 2017 numărul cazurilor de malarie a constituit 219 de milioane, iar cu un an mai devreme a fost de 217 de milioane. Aproximativ 70% dintre toate cazurile de malarie (151 milioane) și decese cauzate de malarie (274 000) au fost concentrate în 10 țări din Africa și în India. În lume s-a creat o situație nouă: într-un control stagnant al malariei, apare riscul să se piardă rodul mai multor ani de muncă, investițiilor și acțiunilor de succes în reducerea numărului de persoane care suferă de aceasta boala.
Modificarea traiectoriei tendințelor actuale ale malariei necesită acțiuni fortificate și coordonate de către toate părțile interesate. Ca răspuns OMS și partenerii săi au catalizat recent "povara ridicată a impactului ridicat", o nouă abordare pentru reluarea luptei împotriva malariei, în special în țările cu cea mai mare povară de boală. Dar progresul poate fi realizat numai prin răspunsurile la malarie, care sunt realizate de țări. Abordarea se bazează pe 4 piloni:
Din aceste considerente, Ziua Mondiala de combatere a malariei 2019 cu genericul "Zero malarie începe cu mine" va fi o campanie la nivel local care va favoriza un mediu de responsabilitate și acțiune prin implicarea comunităților și liderilor de țări. Ea își are drept scop:
Aşezarea geografică şi condiţiile climaterice plasează Republica Moldova printre ţările cu risc sporit pentru această invazie. Până în anul 1940 malaria a fost una din cele mai răspândite boli infecţioase în Basarabia, anual înregistrându-se sub 90 mii cazuri noi de îmbolnăviri, responsabile de 300-500 decese. Boala o făcea practic fiecare al 4-lea locuitor. Graţie măsurilor antimalarice complexe efectuate, către 1960 malaria a fost eradicată din țară ca maladie indigenă, ulterior înregistrându-se doar cazuri de import. În anii 2017, 2018 în republică s-au înregistrat 5 și respectiv 1 caz de malarie.
Din momentul liberalizării vizelor pentru cetățenii republicii, a sporit fenomenul de migrație a populației, inclusiv și în zonele endemice la malarie. În prezența vectorului (țânțarii) acest fapt pune în pericol statutul de țară liberă de malarie. Drept exemplu clasic este Grecia, care a fost declarată liberă de malarie în 1974. Cu toate acestea, începând cu anul 2009, au fost înregistrate cazuri de malarie, în diferite zone ale țării, la persoane fără istorie de călătorie într-o țară endemică la malarie, atât ca cazuri sporadice, precum și în grupuri (în 2011-2012). În a. 2018, din 47 de cazuri de malarie raportate la sfârșitul lunii octombrie, importate au fost 37.
Prin semnificaţia sa Ziua Mondială de combatere a malariei încurajează angajamentele guvernelor în protejarea sănătăţii prin eforturi de eliminare a pericolului acestei maladii, o atenţie sporită fiind acordată populaţiei care migrează în zonele endemice la malarie.
