s Sedinta situatia epicemiologica | Instituţia Medico-Sanitară Publică Asociaţia Medicală Teritorială Ciocana
La 22.05.2019, în cadrul Centrului Consultativ Diagnostic al IMSP AMT Ciocana, medicii de familie au fost familiarizaţi de către dna Zinaida Covric, medic epidemiolog, referitor la situaţia epidemiologică la holeră şi bolile diareice acute.
Acest grup de maladii prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atît prin frecvenţa înaltă, cît şi prin manifestările clinice grave. Morbiditatea prin BDA înregistrează creşteri sezoniere în lunile iunie-septembrie. Cauzele principale care conduc la infectarea cu boli diareice acute sînt:
  • nerespectarea igienei personale mai ales în instituţiile pentru copii şi adolescenţi;
  • neasigurarea efectuării măsurilor antiepidemice primare;
  • nerespectarea regulilor pregătirii şi păstrării produselor alimentare;
  • neaprovizionarea populaţiei, cu apă potabilă de calitate garantată .

Semne clinice ale BDA pot fi: diareea, febră, frisoane, cefalee, mialgii generalizate, stare generală alertată; greţuri, vărsături, sindrom dureros abdominal, deshidratare uşoară (gradul I) asociată cu: sete moderată, turgor cutanat uşor diminuat, tahicardie; deshidratare medie (gradul II) se manifestă prin: sete intensă, tahicardie, puls slab, hipotensiune, oligurie; deshidratarea severă (gradul III), în cadrul căreia se asociază tulburările cardiovasculare, oligoanuria, precum şi tulburări de conştiinţă (comă).

Metodele de prevenire:

  • evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate;
  • asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4 - 8º C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 - 3 ore de la preparare (refrigerare);
  • consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider;
  • în cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70º ;
  • evitarea contactului între alimentele ne-preparate şi cele preparate;
  • spălarea repetata a mîinilor, nu numai după utilizarea toaletei şi înainte de masă;
  • întreţinerea curăţeniei tuturor suprafeţelor bucătăriei (paviment, mese de lucru);
  • evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vre-o leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mîinilor/degetelor;
  • spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumare;
  • asigurarea condiţiilor necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau animale;
  • folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru preparea alimentelor şi consumul uman;
  • fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabilă ce sînt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor;
  • evitarea consumării alimentelor vîndute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;
  • fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.